În perioada 2014-2016, în Harghita au fost adoptate de către consiliile locale 43 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind „înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc, cu statut autonom”, toate fiind atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ şi anulate definitiv fie de Tribunalul Harghita, fie de Curtea de Apel Târgu Mureş.
Mai exact, prin hotărârea consiliului local a fost adoptată o petiție prin care se solicita Parlamentului și Guvernului României „să se creeze o regiune administrativă a României care să fie denumită Ținutul Secuiesc și care să cuprindă toate localitățile din Anexa memorandumului și numai aceste localități, un statut autonom al acestei regiuni pe baza unei legi organice ce va fi înaintată Parlamentului României, delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local”, iar „în acele unități administrativ-teritoriale în care ponderea unei minorități naționale depășește 10 la sută” – și nu 20 la sută, cum prevede Constituția și Legea 215/2001 a administraţiei publice locale -, „limba acesteia să fie recunoscută ca și limbă oficială în unitățile administrativ-teritoriale respective, având același statut cu limba oficială a statului”.
Prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a atacat cele 43 de hotărâri în instanță, solicitâd anularea lor.
„Astăzi putem să discutăm despre tot atâtea hotărâri judecătorești definitive, prin care hotărârile consiliilor locale privind memorandumul pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc au fost anulate. Instanța nu a făcut altceva decât să constate faptul că acestea vin în contradicție cu legile în vigoare, cu Constituția României și să le anuleze. Este clar că orice astfel de demers viitor va avea aceeaşi soartă. De aceea, luând în considerare prerogativele conferite de Constituţie şi de lege, respectiv atributul de garant al respectării legii la nivelul judeţului, acţiunile mele vor viza şi în continuare o poziţionare corectă, pe coordonatele şi în perimetrul intereselor generale în profil teritorial ale Guvernului şi statului român”, a declarat prefectul judeţului.
Jean-Adrian Andrei a explicat că prin aprobarea memorandumului CNS și a petițiilor, au fost încălcate mai multe pevederi constituționale, ținând cont că potrivit articolului 3 din Constituție „teritoriul ţării este organizat administrativ în comune, oraşe şi judeţe”, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a ţării.
Cât priveşte solicitarea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială, magistraţii au considerat că și aceasta este neconstituţională, din moment ce în articolul 13 din Constituţie se precizează că „în România, limba oficială este limba română”.
„Județul Harghita este o unitate administrativ-teritorială aparținând României și toți locuitorii ei sunt cetățeni români. Dacă unii au și altă cetățenie, nu este nicio problemă, dar în primul rând sunt cetățeni români”, a conchis prefectul Andrei.
În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.
Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

Proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

În data de 26 ianuarie 2017, o iniţiativă legislativă cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost publicată în Monitorul Oficial.
Iniţiativa legislativă cetăţenească elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane din Harghita: Árus Zsolt István, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercsó Attila, Márton Csaba, Czink Attila, Kolcsár Gheza, Takács József, Cziriák Károly, Kovács László, stabileşte „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”.
În expunerea de motive se arată că Ţinutul Secuiesc este o „regiune istorică cu un trecut aparte”, care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist și „ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”.
Potrivit documentului, Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice (inclusiv adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii).
Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi „scaunul istoric Mureş” și va fi împărţit în 8 „scaune”, reprezentând teritoriile tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.
Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.
Proiectul este însoţit de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care precizează că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”.
Daniela Mezey