În istoria sa de două secole, existența și faima Borsecului s-a legat de izvoarele de apă minerală tămăduitoare, ce curg fără răgaz din vremuri neștiute. Supranumită „regina” stațiunilor balneoclimaterice, a cunoscut gloria în Epoca de Aur, declinul odată cu instaurarea democrației și renaște datorita unui primar capabil să atragă fonduri pentru dezvoltare regională.

„Regina” stațiunilor balneoclimaterice

Specialiștii susțin că izvoarele Borsecului datează de pe vremea romanilor, iar din secolul al XVIII-lea, cocheta localitate de munte cu aer puternic ozonat era renumită ca staţiune balneoclimaterică datorită calităţilor terapeutice ale apelor sale minerale și căutată de vizitatori din toată Europa. Uimit de proprietățile curative ale apei minerale, în 1805 consilierul municipal vienez Anton Zimmethausen și-a mutat reședința la Borsec, unde a demarat o amplă campanie de construcţii de drumuri și vile, apoi a construit fabrica de îmbuteliere a apei minerale și prima manufactură de fabricare a sticlei necesare îmbutelierii acesteia.

La mijlocul secolului al XIX-lea, s-au construit primele băi, iar prima întreprindere balneară a luat fiinţă în 1918.

Borsecul a primit rangul de oraş staţiune balneoclimaterică în 1953 şi a fost considerată cea mai importantă din Transilvania. Bucurându-se mult timp de statutul de staţiune de interes naţional, era vizitată, înainte de 1989, de aproximativ 400.000 de turişti anual, vara fiind locul preferat de odihnă și tratament al protipendadei.

Primarul Mik József își amintește cum era Borsecul în vremea copilăriei sale, înainte de 1989.

„Borsecul era plin, era viu, era divertisment, chiar circula o vorbă pe-aici: că în Borsec este duminică în fiecare zi. Oamenii veneau la tratement – câte 6.000 de persoane din 10 în 10 zile, cât dura o cură, de-a lungul întregului an -, veneau la odihnă și relaxare,  localnicii aveau locuri de muncă, trăiu din turism, localitatea era susținută din turism. Numai că după 1898 a venit privatizarea și s-a distrus absolut totul”, povestește edilul.

Declinul Bosecului

Începând cu anii ’90, stațiunea a decăzut vertiginos, ajungându-se în 2001 până la excluderea din sistemul turistic şi balnear de interes național.

După privatizare, dotările pentru tratamentul recuperator şi ansamblul clădirilor complexului balnear s-au degradat până la dispariţie, vilele elegante, construite în perioada Imperiului Austro-Ungar și în cea a Regatului României, s-au vândut, cele mai multe unor firme care le-au folosit pe post de gaj la contractarea unor credite bancare pe care nu au avut de gând să le achite vreodată.

„Și am ajuns acum că vilele aparțin unor oameni de afaceri din Kuweit, din Canada, Irlanda, Israel, Ungaria, Republica Moldova, din toate colțurile lumii. Noii proprietari nu au investit niciun leu și vilele au ajuns ruine, 90 la sută s-a distrus, iar altele au fost demolate”, declară edilul.

Așa se face că locurile de cazare au scăzut de la 6.000 în 1989, la 84 după închiderea bazei de tratament, iar Borsecul și-a pierdut statutul de staţiune balneoclimaterică.

Lupta pentru Borsec

Mik József a fost aleas primar la Borsec în 2008, când avea 33 de ani.

„În 2008, când am preluat Primăria, a trebuit să începem de la zero, tot”, susține acesta.

Infrastructura era „la pământ”, vilele erau în paragină, din interiorul fostei baze de tratament se vedea cerul prin acoperiș, iar păsările își făcuseră cuib în cuierele pom, pe care altădată stăteau pălării, haine și halate. Primăria a încercat să răscumpere de la noul proprietar clădirea bazei de tratament, însă prețul cerut pentru imobilul pe jumătate dărâmat depășea cu mult limita normalului și a bunului simț: 350.000 de euro.

Tânăra echipă de la primărie s-a pus pe treabă, a stabilit pogramul priorităților, planurile de acțiune pentru a reda orașului faima pierdută, a făcut sute de drumuri la București, a bătut la ușile ministerelor pentru finanțarea proiectelor și, în final, și-a respectat promisiunile făcute locuitorilor.

În decembrie 2010, cu sprijin financiar de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, fost inaugurat Complexul de schi Speranţa. La dispoziția iubitorilor sporturilor de iarnă stau, acum, trei pârtii moderne de schi, alăturate, cu lungimi între 680 și 814 metri, instalaţie nocturnă și un teleschi cu capacitatea de 720 persoane pe oră. Necesarul de zăpadă artificială este asigurat dintr-un lac de acumulare de 4.000 de metri cubi, cu două tunuri de zăpadă, iar la baza pârtiilor au fost amenajate un centru turistic, unde funcţionează și un restaurant, Centrul Salvamont și un punct de închiriere schiuri.

„După ce s-au amenajat pârtiile, în urmă cu șase ani, au început să se ridice vile și pensiuni noi, iar numărul locurilor de cazare a crescut la peste 700”, relatează primarul stațiunii.

În următorii 2 ani au fost realizate și alte investiții: în infrastructură, în spații verzi de utilitate publică și a fost reamenajat parcul central, care și-a recăpătat strălucirea de altădată.

Borsecul a reintrat în circuitul balnear în 2012, după finalizarea şi darea în folosinţă a băii „Ó-Sáros” (Baia cu Nămol), iar în decembrie 2014, îndeplinind condiţiile solicitate, Primăria a depus documentaţiile necesare obţinerii statutului de staţiune balneoclimaterică de interes național la Autoritatea Naţională pentru Turism.

După 16 ani, și-a recăpătat statutul de stațiune de interes national, „un triumf”, o recunoaștere a ambiției și eforturilor depuse ca Borsecul să redevină „regina” stațiunilor balneoclimice din România.

„Este o mare bucurie și, dacă vreți, o recunoaștere a eforturilor pe care le-am depus, a investițiilor pe care le-am făcut pentru redresarea stațiunii, undeva la peste 100 de milioane de lei în ultimii opt ani. Avem și alte proiecte pregătite și, dacă totul merge cum trebuie și vom fi în grafic cu Centrul balnear, vom depune documentația și pentru redobândirea statutului de stațiune balneoclimaterică”, a precizat primarul orașului Borsec.

Mik József consideră că acest demers al Guvernului va impulsiona sfera privată, să facă noi investiții în locuri de cazare și servicii.

„Avem nevoie de noi pensiuni, de hoteluri. Dacă pornește Baza de tratament, cei din sfera privată vor reacționa, pentru că va fi nevoie de locuri de cazare și sper ca numărul acestora să ajungă undeva la 2.500 în următorii ani”, nădăjduiește edilul.

Complex balnear de 4 stele, unic în România

Construirea complexului balnear de mari dimensiuni, în locul fostei baze de tratament, a început în anul 2011.

Un an mai târziu, după ce se cheltuiseră 15,5 milioane de lei, iar lucrările ajunseseră la jumătate, Guvernul a orit finanțarea, din lipsă de fonduri. Timp de trei ani a încercat edilul să convingă autoritățile din București să reia finanțarea, fără succes.

În 2015, existând pericolul degradării construcţiei, membrii Forumului Tinerilor din Borsec şi Asociaţia Turistică din staţiune au inițiat o petiție online pentru finalizarea centrului balnear, în paralel fiind lansată şi o campanie de strângere de semnături offline, și aproape 3.700 de semnături au fost strânse în doar zece zile. Cea mai vârstnică semnatară a petiţiei, Mik Elisabeta, în etate de 102 ani, a lucrat peste trei decenii la vechea bază de tratament, a trăit perioada înfloritoare, dar şi decăderea Borsecului.

Finanțarea a fost reluată în 2016 și în prezent „se lucrează la partea de instalații”.

„Avem toți banii, am primit anul trecut și de la ANT (Autoritatea Națională pentru Turism – n.a.), anul acesta ne dă și Ministerul Turismului și a accesat și Primăria un credit de 13 milioane de lei, o sumă foarte mare pentru bugetul Borsecului. Important este că avem toți banii și acum totul depinde numai de constructori. Sper, sper să poată să finalizeze, să-i dăm drumul în decembrie”, mai spune primarul.

Centrul balnear are o suprafaţă de 2.900 metri pătraţi și este compus dintr-o bază de tratament şi o componentă wellness, capacitatea zilnică fiind de 1.000 persoane vara şi 700 de persoane iarna.

În partea destinată tratamentelor se vor efectua hidroterapii, electroterapii, aplicări cu nămol, masaj medical, vizitatorii având la dispoziţie, de asemenea, mofete, o cameră cu sare, băi cu greutăţi, băi de apă minerală şi alte proceduri, iar ansamblul wellness include piscine interioare şi exterioare, saună finlandeză, infra-saună şi saună cu aburi.

Corpurile principale de clădiri sunt legate între ele funcţional, cuprinzând corpul principal, holul de acces, zona vestiarelor, bazinele interioare de agrement, bazinele cu apă minerală şi corpurile destinate tratamentului, investiţia totală, care acoperă inclusive utilitățile și amenajarea exterioară, ridicându-se la 35 de milioane de lei.

„Va fi un complex balnear de 4 stele, un proiect unic în țară”, ne asigură primarul Borsecului.

„Drum de întoarcere nu există”, susține edilul și nici toleranță pentru cei care și-au bătut joc de stațiune, ruinând-o, iar prima măsură aplicată începând cu 1 ianuarie 2017 a fost majorarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului local cu 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

Poze: Primăria Borsec

SAMSUNG CSC

Daniela MEZEY