Muștarul și coacăzul negru își fac loc printre culturile tradiționale în Harghita, unde suprafața însămânțată cu cartofi a scăzut cu 45 la sută în ultimii zece ani. Importurile masive au făcut aproape imposibilă valorificarea recoltei autohtone.

După integrarea României în Uniunea Europeană, în ultimul deceniu suprafețele cultivate cu cartofi au scăzut de la an la an în județul Harghita, supranumit cândva „Patria Cartofului”. Astăzi cultura tradițională se întinde pe  8.000 de hectare, o suprafață cu aproximativ 45 la sută mai mica decât în 2007.
Specialiștii susțin că motivele care au generat scăderea considerabilă a suprafeței cultivate cu cartofi sunt importurile masive, embargoul cu Rusia, imposibilitatea producătorilor autohtoni de a-și valorifca recoltele, dar și plecarea din țară, în căutare de locuri de muncă pe alte meleaguri, a 3-4 milioane de consumatori.
În aceste condiții și din cauza pierderilor suferite, mai mulţi producători s-au orientat către culturile alternative, decizie salutată de specialiști, care le recomandă.
Însă alternativele nu sunt prea multe, din cauza climei specifice zonei, cu veri scurte, când perioadele caniculare și secetoase alternează cu cele răcoroase, și ierni lungi și geroase.
În zonele Odorhei și Cristur, unde temperaturile sunt mai ridicate cu cel puțin 5 grade Celsius față de Ciucul de Jos, unii agricultori s-au încumetat să planteze porumb pentru boabe – localnicii au cultivat până acum doar porumbul pentru siloz -, însă șansele ca acesta să ajungă la maturitate sunt diminuate de numeroșii mistreți care distrug culturile.
În Ciucul de Jos, unii fermieri au încercat rapița, dar majoritatea soiurilor de rapiță se seamănă în toamnă. Or în Harghita acest anotimp este sărac în precipitații și urmat de o iarnă grea, iar cultivatorii au apreciat că riscul este prea mare și nu merită să și-l asume.
La ora actuală, rotația culturilor este necorespunzătoare în Harghita: cartofi, cereale și cam atât! Trebuie găsite alte culturi în afară de cereale, fiindcă este total nepotrivit din punct de vedere tehnologic să vii cu grâu după grâu, cu grâu după orzoaică sau după orz. Și atunci, ca specialist, m-am gândit la alte variante”, a explicat directorul Direcției Agricole Harghita, Török Jenő .
Așa a apărut ideea culturilor de muștar ca o alternativă la cea tradițională de cartofi. Muștarul are o perioadă scurtă de vegetație, scăpând de perioadele reci care ar putea distruge plantele. Mai mult, în Harghita, la Târnovița, există o unitate procesatoare, care are ca obiect de activitate producerea muştarului de masă.
Mai mulți producători din județ s-au arătat interesați de această oportunitate, însă familia Török este, deocamdată, singura din județ care îl cultivă. În cei cinci ani de când plantează muștar, a cunoscut și bune și rele, uneori valorificarea a fost mai greoaie, dar de doi ani încoace totul se derulează conform așteptărilor.
Muștarul se vinde foarte bine, cu un preț bun pentru culturile duble, e căutat în special de fermierii din judeţ care vor să beneficieze de avantajele îngrăşământului verde, pentru că numai aşa pot obţine subvenţie prin M10, Pachetul 4 – „Culturi verzi”. Anul trecut s-a vândut cel mai bine și în acest an am pus mai mult, cinci hectare, să ajungă și pentru cei care seamănă îngrășământ verde, dar și pentru valorificare boabelor la fabrica de la Târnovița”, spune Török Katalin.
Specialiștii susțin că muștarul se încadrează „perfect în rotația culturilor”, sămânța este ieftină, combaterea buruienilor este mai „ușoară” dacă aceasă cultură este introdusă în asolament, rădăcinile plantei pătrund solul în adâncime și îl afânează şi astfel consumul de motorină este mai mic. În plus, planta are potential fertilizator și reglează regimul hidric al solului.
Cartoful, care se răsfață acum pe trei parcele generoase, rămâne, însă, „prima dragoste” pentru familia Török, a două este muștarul, dar se înfiripă și cea de-a treia: coacăzul negru, un arbust care se pretează de minune în zonele submontane şi deluroase și de la care se valorifică absolut totul: mugurii, fructele, frunzele și tulpinile. Nu este o cultură pretențioasă și dintre toate speciile de arbuști este plantația cel mai ușor de întreținut.
În Harghita există culturi de coacăz negru în Bârzava, la Tomești, la Sânmartin, în Bancu, la Păuleni, Mihăileni, în Sândominic, însumând 30 de hectare. Mai mult de 30 de producători dețin astfel de plantații, care s-au dovedit rentabile, întrucât beneficiile și proprietățile terapeutice ale coacăzului negru sunt binecunoscute.
În Harghita este în curs de înființare o asociație a producătorilor de arbuști fructiferi, majoritatea de coacăz negru, dar și de zmeură și afine.
24 de cultivatori s-au înscris până acum și ușa este deschisă”, a conchis Török Jenő .

 

Daniela MEZEY