Vijeliile din ultimele trei săptămâni au făcut prăpăd în fondul forestier: peste 130.000 de metri cubi de lemn, inventariați până în prezent, au fost culcați la pământ. Proprietarii de pădure sunt îngrijorați că birocrația îi va împiedica să-și valorifice masa lemnoasă doborâtă în timp util, sporindu-le pierderile.

Fenomenele meteorologice extreme din ultima perioadă au afectat grav pădurile din Harghita. Silvicultorii au demarat inventarierea paubelor și afirmă că s-au produs doborâturi de vânt în tot județul, masive în Bilbor, Sântimbru, Sâncrăieni și Voșlăbeni. Căile de acces blocate de arborii căzuți îngreunează evaluarea.
Au fost peste 100.000 de metri cubi de lemn doborâți de vânt înainte de furtuna din data de 12 iulie, au fost pagube mari și atunci, dar acelea încă nu le știm. De 10 ani nu au mai fost atât de mulți copaci doborâți de vânt”, susține șeful Gărzii Forestiere Harghita, Szikszai Béla.
O statistică provizorie realizată după vijelia produsă joia trecută arată că vântul puternic a pus la pământ în ultimele trei săptămâni peste 130.000 de metri cubi de lemn, 15.000 de hectare de pădure fiind afectate.
Șeful Ocolului Silvic Miercurea Ciuc, János Levente, afirmă că în fondul forestier administrat de această unitate, furtuna din 12 iulie a doborât arbori pe o suprafață de circa 1.000 de hectare.
Din cele o mie de hectare, estimăm că avem doborâturi masive pe o suprafață de 40 de hectare. Volumul pe care am reușit să-l inventariem până acum este în jur de 20.000 de metri cubi, din care pe suprafețele cu doborâturi masive aproximativ 13.000 de metri cubi. Sunt cifre estimative, pentru că măsurarea exactă a volumului (de material lemnos – n.a.) este în curs. Avem și căi de acces blocate în urma furtunii, iar asta ne îngreunează activitatea de inventariere a pagubelor”, precizează János Levente.
Vijelia produsă în urmă cu patru zile a lăsat urme vizibile și pe coastele împădurite ale munților între localitățile Voșlăbeni și Izvoru Mureș. Primarul comunei Voșlăbeni, Mihail-Dumitru Tinca, povestește că a fost „o furtună puternică de o jumătare de oră”, cu efecte „devastatoare”.
Așa ceva nu a mai fost în comuna noastră. La o primă estimare, paguba provocată se ridică la aprox. 13.000 de metri cubi de masa lemnoasă, din care în jur de 6.000 de metri cubi în proprietatea Primăriei (pădurea comunală – n.a.) și cam 7.000 de metri cubi la persoane fizice, în fondul forestier privat”, spune mai-marele localității.
Proprietarii de păduri păgubiți sunt îngrijorați că birocrația îi va împiedica să-și valorifice lemnul doborât în timp util, suplimentându-le pierderile materiale.
Edilul din Voșlăbeni declară că valorificarea arborilor culcați de vânt la pământ „trebuie făcută urgent”.
Și așa, masa lemnoasă doborâtă va fi valorificată la cel mult 65 la sută din valoarea reală, din cauză că arborii au fost distruși, rupți de la jumătate sau în mai multe bucăți. Pe de altă parte, valorificarea prin licitație în regim de urgență va duce la scăderea prețului de achiziție”, explică primarul Tinca.
Silvicultorii iau în calcul și riscul apariției unui atac al dăunătorilor forestieri, care ar degrada atât masa lemnoasă doborâtă de vânt, cât și arborii în picioare.
Până ce lichidăm totul, urmele doborâturilor de vânt, va trece un timp mai lung, cred că și anul viitor vom mai avea de exploatat din doborâtura asta, ceea ce va conduce la deprecierea masei lemnoase, s-ar putea să se creeze focare de infecție de ipide – gândacii de scoarță care atacă rășinoasele, pentru că mare parte dintre arboretele afectate sunt esențe pure de rășinoase”, menționează șeful Ocolului Silvic Miercurea Ciuc.
Pe măsură ce se avansează cu inventarierea, valoarea pagubelor crește. Proprietarii de păduri își vor putea recupera pierderile abia după ce ministrul Apelor și Pădurilor va emite un Ordin în acest sens.
Prefectul județului Harghita, Adrian-Jean Andrei, a declarat că sprijină emiterea Ordinului în regim de urgență, dar procedura este de durată. Potrivit normativelor în vigoare, pentru suprafețele cu doborâturi masive sunt necesare derogări de la amenajamentul silvic. Pentru obținerea acestora, trebuie finalizat inventarul paubelor, apoi proprietarii, ocoalele silvice și Garda Forestieră trebuie să întocmească o documentație, pe care o vor înainta Ministerului Apelor și Pădurilor, ca ministrul să emită un ordin în acest sens.
Eu sprijin ca în regim de urgență sau cu celeritate acest ordin să apară, dar numai după ce documentația va fi finalizată și întocmită de către toți cei implicați, ca oamenii să-și poată recupera paguba care s-a creat dintr-o calamitate naturală”, a conchis prefectul.

Daniela MEZEY