Nancy GAGNIUCEDITORIAL – Ananei GAGNIUC

De fiecare dată când sunt alegeri sau referendumuri e readusă în atenție situația miilor de moldoveni cu cetățenie română care au – toți – domiciliul în aceeași garsonieră din București.

Situația e generată de Legea cetățeniei nr. 21/1991 care, la art. 8, prevede – printre condițiile de obținere a cetățeniei române de către un străin sau unul fără cetățenie – ca acesta să domicilieze în România. Practic, în forma actuală, legea nu face nicio deosebire între un străin din Asia sau Africa și un etnic român din afara granițelor. Deși o dovadă că românii din străinătate sunt români sadea e subterfugiul prin care își „fac rost” de un domiciliu formal – dar legal – pentru a dobândi mai repede cetățenia română. Însă acest subterfugiu a funcționat bine doar pentru românii din Republica Moldova și din regiunea ucraineană a Cernăuți-ului. Mai puțin „descurcăreți” s-au dovedit românii din Valea Timocului și Voivodina (Serbia), Vidin (Bulgaria), Maramureșul de peste Tisa (Transcarpatia – Ucraina) și Odesa (de puțină vreme anexați de Rusia). Și aceștia sunt etnici români recunoscuți și declarați , dar au mizat pe prevederile art.11 din lege, care se referă la românii care au pierdut cetățenia „din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III”. Și care le permite să-și păstreze domiciliul din afara României. Dar lucrurile s-au derulat greoi din cauza birocrației și nu acoperă situația celor care – din motive istorice potrivnice – nu au avut vreodată cetățenia română.

Simplificare necesară

„E o inechitate care trebuie eliminată” – e convins Mircea Dolha, vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor din Camera Deputaților, co-inițiator al propunerii de modificare a Legii cetățeniei.
”România este singura națiune care nu acordă cetățenie pe criterii etnice și este cazul ca legislația română să fie amendată, astfel încât și românii din Valea Timocului, Transnistria și Ucraina să poată primi cetățenie română, pentru că nu au nicio vină că s-au născut în altă țară”- susține Eugen Tomac (președinte al Comisiei de resort din Camera Deputaților până în toamna anului trecut).
Modificarea legislativă propune o necesară simplificare a procedurii. Practic, se adaugăăn lege un alineat care prevede că etnicii români cu reședința în străinătate nu mai trebuie să facă dovada domiciliului în România și a faptului că au asigurate în țara noastră mijloace legale pentru o existență decentă, iar „dovada etniei române a solicitantului se confirmă prin înscrisuri de la școli, biserici sau asociații culturale din statul de reședință, recunoscute de Ministerul de Externe al României”.

Cum ar redeveni vlahii – de bună voie – români

Pentru a da o formă cât mai bună proiectului, Comisia românilor de pretutindeni de la Senat a organizat în 27 mai o discuție cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din Republica Moldova, Ucraina și Serbia. Printre motivele pentru care ar dori să obțină cetățenie română, aceștia au subliniat că simplificarea procesului ar frâna spectaculos procesul de deznaționalizare și de asimilare practicat de statele vecine. „Dacă vom căpăta cetățenie română, nu vom mai fi manipulați și asimilați și vom opri mecanismul Belgradului, prin care se divizează aritficial comunitatea română, pe ideea că vlahii sunt alt popor decât românii”- a subliniat Boian Bărbuță, președintele Inițiativei Românești din Serbia (IRS). Într-un dialog neoficial, purtat la sfârșitul lunii aprilie cu Daniel Magdu, vicepreședintele Comunității Românilor din Serbia (CRS), a rezultat că și această asociație susține o astfel de propunere. Iată un motiv suficient pentru adoptarea propunerii, de parcă nu ar fi de ajuns obligația statului de a avea grijă de toți românii răspândiți prin lume. La acest capitol, avem destule de învățat de la vecinii maghiari.

Lenea nu are ce căuta când e vorba de frații români

Modificarea a și fost aprobată tacit de către Senat, dar Camera Deputaților e cea decizională. Deși inițiatorii au precizat că propunerea nu presupune cheltuieli suplimentare – ba ar aduce și venituri din taxele consulare -, ea a primit aviz nefavorabil de la guvern și de la Comisia pentru Administrație Publică, Amenajarea Teritoriului și Echilibru Ecologic (probabil de teamă că se strică echilibrul ecologic!). Adică exact de la autoritățile leneșe, pe care adoptarea modificării le-ar pune nițel la treabă. Evident, Comisiile pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, respectiv pentru comunitățile de români dinafara granițelor au dat aviz favorabil.

Simplificarea procedurii (re)dobândirii cetățeniei române de către etnicii români din străinătate ar fi o veste bună și pentru maramureșenii de peste Tisa care, în condițiile actuale, chiar au nevoie de un semn de solidaritate de la țara care, într-un moment istoric neinspirat, i-a lăsat în bătaia vremurilor. Dar și un antidot al dezbinării interesate a românilor din vecini, practicată de statele în care aceștia își au reședința. Ar fi și un cuvenit gest de respect față de cei care, în istorie, au reușit un lucru infinit mai greu: marea unire a românilor.

Ananei GAGNIUC