În premieră, custozi ai siturilor Natura 2000 din județul Harghita și-au exprimat public punctul de vedere în legătură cu problema urșilor și cu finanțarea managementului speciei, un subiect abordat adesea de autoritățile din județ,  ca urmare a pagubelor provocate de aceste animale în gospodăriile oamenilor, la stâne și în culturile agricole.

Ce ar trebui să facă statul pentru soluționarea problemelor generate de creșterea populației de urs, care stârnește o mulțime de dezbateri în spațiul public în ultima vreme, cum ar putea fi rezolvate? Mult mai multe resurse umane şi financiare pentru prevenirea pagubelor create de urși, celeritate în luarea deciziilor care se impun în situații de urgență, transparența sistemul de compensare a pagubelor, finanţarea monitorizării populaţiei de urs, dar şi a cercetărilor ştiinţifice pentru îmbunătăţirea managementului speciei sunt doar câteva dintre soluțiile propuse de Demeter László, de la Asociaţia Pogány-Havas, care administrează câteva mii de hectare din zona Ciuc, aflate în reţeaua Natura 2000.

„Principalul simptom pe care îl vede toată lumea este numărul mare de urşi care cauzează pagube în regiunea noastră. Ne-am consultat de mai multe ori cu experţi în biologia ursului, gestionari ai fondurilor de vânătoare, am studiat rapoartele proiectelor Life Ursus şi articole de specialitate şi concluzionăm că problema esenţială nu este numărul mare al populaţiei – care într-adevăr este mare în această zonă în comparaţie cu datele istorice -, ci lipsa acţiunilor concrete pentru prevenirea pagubelor, lipsa unui management eficient la nivel de regiune. Un număr foarte mic din populaţia de urs este responsabil pentru o proporţie foarte mare a pagubelor şi ar trebui investite mult mai multe resurse umane şi financiare din partea statului pentru a preveni aceste pagube prin sisteme de prevenire, relocare sau chiar vânătoare. Factorii cei mai importanţi în creşterea populaţiei şi creşterea numărului de urşi obişnuiţi cu prezenţa omului (urşi habituaţi) sunt hrănirea artificială practicată la scară largă, atât de persoane private, cât şi de asociaţiile de vânătoare şi vânătoarea de trofee, care elimină masculii dominanţi care exercită un control asupra populaţiilor. Interdicţia totală a vânătorii creează mai mult efecte negative, prin alienarea societăţii de vânători care nu mai sunt interesaţi de paza urşilor şi acest lucru, împreună cu sistemul greoi de luare a deciziilor în cazurile de urgenţă, poate conduce la creşterea braconajului.
Pentru a normaliza situaţia, ar trebui să se finanţeze în mod activ şi permanent echiparea proprietarilor de animale şi de terenuri cu tehnologii de prevenire a pagubelor, în special utilizarea eficientă a gardurilor electrice, dar şi unele practici tradiţionale precum utilizarea raselor tradiţionale de câini ciobăneşti dresaţi în mod corespunzător. Ar trebui să fie accelerat sistemul de luare a deciziilor în cazul evaluării situaţiilor de urgenţă. Există echipe de intervenţie, care se compun din experţi şi reprezentanţi ai agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, dar activitatea acestora ar trebui să fie finanţată corespunzător. Sistemul de compensare a pagubelor ar trebui să devină transparent de la evaluarea pagubei până la recepţionarea plăţii şi ar trebui să fie accelerat. Pe de altă parte, ar trebui să fie implementate regulile referitoare la hrănirea urşilor şi gestionarea deşeurilor în cazurile izolate în care urşii intră în mod regular în localităţi (de exemplu Tuşnad-Băi). Un alt aspect important este finanţarea monitorizării populaţiei de urşi şi a cercetărilor ştiinţifice, pentru documentarea mai bună a speciei şi îmbunătăţirea managementului speciei. Desigur, asigurarea liniştii şi a ofertei de hrană naturală în habitatele naturale este o altă măsură importantă, în prezent acestea fiind în multe cazuri perturbate de activităţi de exploatări forestiere şi colectări necontrolate de fructe de pădure şi ciuperci”, a explicat Demeter László, de la Asociaţia Pogány-Havas.

Custodele sitului Porumbeni, Isán István Csongor, de la Asociația „Coridorul Verde”, a vorbit, la rândul său, despre „declarațiile nesăbuite” din spațiul public, „care creează orizonturi ireale de așteptare” în rândul oamenilor.
„Despre măsurile de reducere a conflictelor trebuie să știm că ele nu sunt magice, nu rezolvă problema de la o zi la alta și, cel mai important, nu o fac să dispară. Conștientizarea și învățarea conviețuirii este cea mai eficientă măsură de reducere a acestor conflicte. Totodată, bazele științifice ale managementului speciei trebuie să existe, chiar dacă sunt scumpe, trebuie un efort permanent din partea autorității centrale de mediu pentru ca aceste date să fie colectate sistematic. Totodată, oamenii terbuie învățați să vadă și efectele pozitive – bilolgice și chiar econimice ale prezenței acestei specii. Însă ceea ce se impune, în locul declarațiilor belicoase din ultima vreme, este conlucrarea între factorii interesați”, a conchis Isán István Csongor.

Creșterea populației de urs în Harghita este o realitate, la fel și faptul că aceste animale și-au depășit habitatul natural, ajungând în teritoriile locuite de oameni pentru a-și procura hrana. De multe ori, întâlnirea dintre urs și om s-a soldat cu daune și s-a întâmplat ca viața celui din urmă să fie pusă în pericol. Autoritățile din județ și reprezentanții asociațiilor de vânătoare atenționează că atacurile ușilor iau proporții „alarmante”, iar locuitorii județului sunt din ce în ce mai „intoleranți”.

Daniela MEZEY