Sursa foto: Kelemen Hunor Facebook

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, prezent la Tabăra de Vară a Uniunii Democrate Maghiare din România, ce se desfășoară la Subcetate-Zetea, a declarat că maghiarii nu au „nicio problemă cu Centenarul”, că „acceptă și respectă” Ziua Națională a României, dar că „de la accept până la sărbătoare e o cale lungă”. În opinia liderului unional, în ultimul secol „au existat permanent tendinţe de asimilare a maghiarilor”.

Pentru început, președintele UDMR Kelemen Hunor a analizat succinct și în ordine cronologică împrejurările care au marcat existența comunității maghiare în ultimii o sută de ani, susţinând că „au existat permanent tendinţe de asimilare a maghiarilor”.

Nu avem niciun argument pentru a sărbători momentul când din majoritate am ajuns minoritate. Acestea sunt nişte cuvinte foarte sincere, am văzut că aceste cuvinte sincere au generat un antimaghiarimism imens, orientat în special către persoana mea. Acestea nu sunt lucruri inventate, pe care le-am scos acum din sertar, sunt fapte, asta s-a întâmplat în ultimii 100 ani (…)Noi am aceptat Ziua Națională a României, noi respectăm istoria și zilele naționale sau sărbătorile importante ale majorității, dar nu înseamnă că putem sărbători 1 Decembrie și am dat foarte multe argumente. De la accept până la sărbătoare e o cale lungă”, a declarat Kelemen Hunor.

Președintele Uniunii a condamnat, cu acest prijlej, afirmaţiile rectorului Universității Babeș-Bolyai, Ioan Aurel Pop – potrivit căruia „cine nu sărbătoreşte să plece din ţară” -, afirmând că implicarea Academiei Române în această problemă „este foarte gravă”.

Noi nu avem nicio problemă cu Centenarul. Noi cu Centenarul putem ajunge într-o altă relaţie dacă, pe de o parte, societatea românească acceptă că noi le respectăm sărbătorile, dar nu putem sărbători alături de ei, şi vor înţelege de ce, şi vor accepta că va trebui să privim viitorul împreună, că viitorul ar trebui să fie comun în această ţară. Poate că imaginea de viitor diferă, dar nu diferă într-o măsură în care să nu se poată cădea la un acord”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Totodată, a precizat că persoanele care afirmă că maghiarii nu au făcut niciun gest de apropiere față de români „greșesc și ori nu cunosc istoria recentă, ori nu vor să știe”.

În 1990, UDMR a trimis un reprezentant, fostul secretar general al Uniunii, la Alba Iulia, la prima mare sărbătoare de Ziua Națională – era fostul senator Szocs -, și a încercat să spună că a venit momentul, după căderea comunismului, să ne gândim la un viitor comun, să încercăm să depășim tot ce ne-a despărțit în trecut și să încercăm să căutăm – și maghiarii, și românii, și toți cei care trăiesc în acesată țară – un dialog, pentru  a proiecta un viitor în care fiecare își va regăsi interesele. A fost huiduit de cei care erau acolo, se poate căuta în arhiva televiziunii sau în alte arhive acele imagini, huiduit foarte, foarte urât și poftit afară din țară – așa cum face acum rectorul Universității Babeș-Bolyai cu mine, în mod absolut greșit, zic eu.(…) Deci avem și această experiență, cei care spun că noi nu am făcut nici un gest, greșesc și ori nu cunosc istoria recentă, ori nu vor să știe”, a relatat Kelemen Hunor.

Preşedintelui UDMR consideră că ar trebui început un dialog „sincer” între majoritate şi minoritate despre relația dintre români și maghiari.

Ei spun şi scriu, oamenii care lucrează în instituţiile statului, că maghiarimea din Transilvania este un risc la securitatea naţională. Şi spun cu cea mai mare naturaleţe. Şi în aceste condiţii tot ei sunt cei care pretind ca maghiarimea din Ardeal, împreună cu ei, să sărbătorească pe 1 Decembrie. Ce să sărbătorească, întreb eu? Faptul că România îi consideră risc la siguranţa naţională? Deci să ne pună să sărbătorim acest lucru este ceva destul de pervers. Într-adevăr, eu cred că trebuie să ne uităm înainte, să căutăm dialogul cu majoritatea românească. Totdeauna trebuie să reîncepem acest dialog, dar trebuie să pornim de la un dialog sincer. Trebuie spuse acele lucruri care poate la început dor, poate la început unii vor fi furioşi. Să spună şi ei ce cred despre noi”, a arătat Kelemen.

Potrivit liderului UDMR, românilor „le e frică” şi după 100 de ani că maghiarii vor să ia Transilvania, în vreme ce maghiarii nu vor să își piardă identitatea.

Să spună că le e frică de acest lucru şi noi să le răspundem că diligenţele noastre în cei 100 ani, indiferent despre ce a fost vorba, drepturi lingvistice, integrare europeană, NATO, autonomie culturală, regională, totdeauna am încercat să dizolvăm această teamă. Și noi am spus că în cadrul graniţelor României de astăzi dorim să ne obţinem scopuri. Şi de la reprezentanţii statului român aşteptăm să respecte acele promisiuni pe care le-au făcut la 1918. Și să spunem de ce ne este frică: că nu au renunţat la aceste tendinţe de asimilare şi nouă ne e frică că ei în continuare depun diligenţe ca asimilarea să continue. Şi dacă reuşim să spunem acest lucruri şi ei ne vor linişti, reprezentanţii majorităţii ne spun că nu au asemenea obiective şi să nu ne fie frică şi asigură acel cadru legislativ ca această comunitate să poată să-şi păstreze, să-şi consolideze şi să-şi reproducă identitatea, şi poate dacă reuşim să dizolvăm aceste temeri, încrederea va fi mult mai mare între cele două comunităţi. Fiindcă aici este vorba de o problemă de încredere. Nici ei nu au încredere în noi, nici noi nu avem încredere în ei. Şi o societate nu poate fi de succes dacă membrii acesteia nu au încredere unii în ceilalţi. Fiecare comunitate de succes are la bază încrederea, şi dacă putem ajunge acolo încât ne uităm cu încredere unul la altul, atunci vom putea construi împreună viitorul, dar în aşa fel încât acolo să-şi aibă locul şi comunitatea maghiară”, a detaliat Kelemen Hunor.

El le-a mai vorbit tinerilor de la Tabăra de Vară a UDMR și despre existența unui „stat invizibil” – care funcționează în paralel cu statul „la vedere” -, care ia decizii în problemele esenţiale şi strategice, „pentru care nu poate fi tras la răspundere”.

Nu e bine dacă avem două state paralele, nu e bine dacă există un stat care la vedere este condus de clasa politică, aprobă legi, Guvernul le pune în executare şi există o putere, un stat invizibil care, de fapt, în problemele esenţiale şi strategice ia decizii. Decizii pentru care nu poate fi tras la răspundere. (…) Eu spun că în fond este răspunderea clasei politice să facă ceva cu asta, să modifice legi, de exemplu, să pună la punct legile de funcţionare a justiţiei, pe de altă parte, să modifice legile de supraveghere a serviciilor secrete, prin care Parlamentul, cei aleşi de oameni să aibă un control efectiv asupra serviciilor secrete”, a mai spus preşedintele UDMR.

Întrebat cum se va raporta UMDR la anul 2018, Kelemen Hunor a răspuns că se vor organiza mai multe activităţi menite să evidențieze ce au adăugat maghiarii României în ultimii o sută de ani, să „regândească” și „să reevalueze” ultimul secol, activități care ar putea să apropie cele două comunităţi şi să reconstruiască încrederea care lipseşte.

Acum, ideea noastră ar fi ca în anul care vine să pornim nişte activităţi în această direcţie. Pe de o parte, am spune ce am adăugat României în cei 100 ani, în diferite domenii şi ar trebui să arătăm câteva lucruri, şi ar fi bine ca şi majoritatea românească să vadă. Pe de altă parte, planificăm conferinţe care, cu pretenţie ştiinţifică, să încerce să regândească, să reevalueze aceşti 100 ani, pentru că aceştia au avut foarte multe concluzii şi învăţăminte. Şi către tinerii români ar trebui să formulăm un mesaj în limba română, unul simplificat, despre cine sunt maghiarii şi ce vor. Planificăm tot felul de manifestări care în acest an ar putea apropia cele două comunităţi şi poate am putea reconstrui acea încredere care lipseşte sau am putea regăsi acea încredere. Eu spun că cel mai rău ar fi dacă am lua poziţia de arici şi ne-am ascunde într-un colţ şi am număra cât e AMR-ul din 2018”, a conchis președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Daniela MEZEY