Majoritatea localităților din județul Harghita au fost împodobite cu drapele secuiești și ale Ungariei, iar cocarde uriașe în culorile roșu-alb-verde, asemenea celor folosite în 1848, au decorat stâlpii de iluminat. 15 Martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este deopotrivă preilej de comemorare și de sărbătoare, pentru comunitatea maghiară majoritară numeric în județul Harghita.
Mii de locuitori îmbrăcați în haine secuiești au participat la manifestările programate pe parcursul a două zile, marți și miercuri, evenimente de amploare diferită având loc în majoritatea localităţilor.
Primăria municipiului Miercurea Ciuc a anunţat că ziua de 15 martie este zi liberă. La manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni în municipiul reședință al județului au participat aproximativ 2.500 de persoane.
În jurul prânzului, în curtea Școlii Generale „Petőfi Sándor”, elevii și profesorii lor au marcat, printr-o festivitate, împlinirea a 169 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1848 la Budapesta și au depus coroane de flori la statuia poetului revoluţionar.
După-amiază, evenimentele au început la statuia generalului Gál Sándor, unde s-a dat citire mesajului transmis maghiarilor de premierul Ungariei, Orbán Viktor. După o slujbă religioasă și depuneri de coroane, participanţii – care au purat în mâini drapele secuiești și ale Ungariei – au pornit, în marș, către Piaţa Cetăţii, unde s-a desfăşurat manifestarea centrală a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.
În fața participanților au defilat fanfara din Sânsimion și regimentul de husari.
Sărbătoarea a început cu înălțarea pe catarg a steagului municipiului Miercurea Ciuc, după care au fost intonate imnurile de stat ale României şi Ungariei.
De pe scena amplasată în fața Cetății Miko și a Primăriei, s-a adresat locuitorilor primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán. El a vorbit despre dorința obţinerii autonomiei teritoriale pentru zona locuită de maghiari și despre statul român care le-a interzis maghiarilor „steagul” secuiesc, „inscripțiile și școala” în limba maternă.
„Vor să interzică și să nimicească tot ce se referă la statul nostru de 1000 de ani. Să ne luăm steagul pe umerii noștri, să ne apărăm inscripțiile, limba noastră maternă, școlile noastre și pămânul nostru. Pentru că noi știm că țara secuiscă a fost, este și trebuie să facem să dăinuie”, a spus Ráduly.
La manifestările din Miercurea Ciuc a participat și liderul grupului UDMR în Camera Deputaților, Korodi Attila. În opinia sa, mesajul cel mai important al sărbătorii din acest an este că „libertatea e sfântă”, pentru toți cetățenii unei țări, fie ei majoritari sau minoritari.
„Într-un stat de drept, drepturile minorităţilor naţionale sunt garantate. Din păcate, ceea ce observăm în ultimele luni este o dezbatere intensă despre calitatea statului de drept în România, despre drepturile generale, libertăţile persoanelor. Niciodată nu poate o comunitate etnică să aibă drepturile asigurate, dacă în sine cetăţenii ţării nu au drepturile totale asigurate. Şi atunci, trebuie să avem grijă ca toţi cetăţenii să fie liberi. Dacă este un mesaj care poate să vină din 1848, de la tinerii revoluţionari de la Budapesta, este că libertatea este sfântă şi dacă cetăţenii unei ţări sunt liberi, atunci şi minorităţile din acea ţară pot să fie libere şi poate să existe o frăţie, o susţinere reciprocă. Acesta cred că este mesajul cel mai important anul acesta”, a spus Korodi Attila.
Despre libertate a vorbit și senatorul UDMR Tánczos Barna. În opinia sa, o ţară îşi respectă cetăţenii în mod egal doar în cazul în care fiecare se simte liber „aşa cum s-a născut”, pe pământul natal, „folosindu-şi limba, trăind în propria cultură, beneficiind de toate drepturile pe care le are un cetăţean al UE”
„Este absolut neplăcut ca în secolul XXI comunitatea maghiară din România să fie încercată de sentimente caracteristice unor vremuri demult apuse, este absolut neplăcut să constatăm metode care au fost consacrate de acele vremuri, demult uitate de unii sau netrăite de alţii. Pierdem şcoli, pierdem imobile construite de comunitatea maghiară, este inadmisibil ca în secolul XXI o şcoală, chiar dacă unii constată nişte greşeli administrative, să ajungă în pragul desfiinţării doar pentru că este cu predare în limba maghiară. Vrem să uităm aceste evenimente, vrem să trăim în România liberă, vrem să trăim ca cetăţeni liberi şi nu vrem ca nici preşedintele sau oricine altcineva să constate libertatea noastră. Noi vrem să ne simţim liberi şi vom fi într-adevăr liberi când ne vom simţi aşa şi nu vor constata alţii”, a conchis Tánczos Barna.
Manifestările de la Miercurea Ciuc au continuat cu momente artistice, susţinute de Corul de fete al Gimnaziului Kossuth Lajos din Cegléd –Ungaria, de corul mixt al Liceului de Artă „Nagy István” din Miercurea Ciuc și de Fanfara din Sânsimion
Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de coroane la statuile revoluţionarilor Petőfi Sándor şi Nicolae Bălcescu si cu intonarea imnului secuiesc.
Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost marcată în majoritatea localităților din județul Harghita, iar la București, UDMR a depus în Senat un proiect de lege, pentru ca ziua de 15 Martie să fie legifată ca sărbătoare oficială a comunităţii maghiare din România.
Potrivit proiectului, angajatorii ar urma să acorde o zi liberă, în data de 15 martie, la cerere, persoanelor aparținând comunității maghiare, pentru participarea la manifestările dedicate comemorării zilei de 15 martie.
Se mai solicită ca „în localitățile unde trăiesc persoane aparținând comunității maghiare, autoritățile administrației publice locale și județene, instituțiile publice să poată organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 15 martie, iar fondurile necesare organizării acestora să poată fi asigurate din bugetele locale ale autorităților publice locale și județene și instituțiilor publice”.
Proiectul de lege mai prevede ca, în 15 martie, posturile publice de radio și televiziune să transmită evenimentele comemorative, în cadrul unor emisiuni speciale.
„Ziua de 15 martie este, pentru maghiarii din România, un simbol al drepturilor și libertăților comunității. Tocmai din acest motiv ne dorim ca statul român să recunoască prin lege această zi ca sărbătoare oficială a comunității maghiare din România”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce reprezentanții Uniunii au depus, miercuri, proiectul de lege.
Daniela MEZEY
