Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), convocată la sfârșitul săptămânii la Odorheiu Secuiesc, a evidențiat că românii, numeric minoritari în cele două județe, sunt „sacrificați constant în ultimii 27 de ani, în schimbul susţinerii unei majorităţi parlamentare”.
Evenimentul a fost precedat de o slujbă de comemorare a unor lideri ai comunității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș.
Lucrările FCRCHM au fost binecuvântate de PS Andrei Moldovan, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei.
„Mesajul meu este următorul: Pacea lui Hristos să se sălăjluiască în această parte de țară, în Episcopia Covasnei și Harghitei, iar pacea și buna învoire între oameni să se desăvârșească”, a spus înaltul ierarh.
Prefectul județului Harghita, Adrian-Jean Andrei, a precizat că ideea întâlnirii FCRCHM la Odorheiu Secuiesc, la care a „achiesat” aparține președintelui Forumului, avocatul Ioan Sabău, cara a dorit, astfel, să dea „un mesaj comunității românești, dar și celorlalte comunități, despre acțiunile, despre principiile, despre ceea ce este în gândul și sufletele noastre”.
„Se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Vorbim foarte mult despre o Europă unită, despre cetățeni europeni, despre unitate în diversitate. Ar trebui să se gândească și alții la aceste lucruri, pentru că nu mai este admisibil să nu mai fii cetățean european prin modul de comportare pe care îl ai la un moment dat. Respectăm unitatea în diversitate, dar cu respectarea legii și în primul rând al principiilor europene. Nu pot exista acțiuni de destabilizare, nu pot exista acțiuni care să contravină principiilor europene”, a declarat prefectul județului Harghita.
El a amintit de cele 45 de memoranduri pentru autonomie adoptate prin hotărâri ale consiliilor locale, atacate de Instituția Prefectului și câștigate de în instanță.
„Atunci când prefecții nu găsesc înțelegere și vorbă bună la cei care au astfel de demersuri – este vorba de separația puterilor în stat – ne adresăm instanțelor judecătorești. Mă bucur foarte mult că cele 45 de memoranduri pentru autonomie au fost anulate de către instanță. Practic au fost anulate actele administrative prin care au fost adoptate aceste demersuri. Noi, prefecții din cele trei județe suntem și ai românilor și ai maghiarilor, însă cu respectarea României și a statului român”, a mai spus Adrian-Jean Andrei.
Vorbind despre Centenarul Marii Uniri de anul viitor și despre pregătirile care se fac și în acest județ, reprezentantul Guvernului în Harghita a făcut apel la „maturitatea” liderilor maghiari.
„Această sărbătoare națională este aprobată prin lege. Orice acțiune de destabilizare, de boicotare, înseamnă încălcarea legii. Dar sunt convins că liderii maghiari au maturitatea necesară să vadă aceste lucruri”, a atenționat prefectul.
Cercetătrile efectuate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita și de colaboratorii săi, prezentate de specialiști, au captat interesul celor prezenți. Potrivit acestora, numărul românilor numeric minoritari în cele două județe scade de la un recensământ la altul.
După alegerile parlamentare din decembrie 2016, românii din Harghita nu mai au reprezentant în Parlamentul României, pentru prima dată în ultimii 12 ani. Mai norocoși, după redistribuirea voturilor, românii din județul Covasna sunt reprezentați de un senator și un deputat, ambii din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP).
Cercetătorii susțin că pentru această situație, o parte din vină revine şi comunităţii româneşti locale, care nu a ieşit la vot în suficientă măsură, sau care şi-a împărţit voturile la partidele din tot spectrul politic românesc, dar „vina principală” o reprezintă lipsa cadrului legislativ adecvat care să permită ca, indiferent de numărul de voturi, românii numeric minoritari din Harghita și Covasna, să aibă asigurate locuri în Parlament.
Școlile cu predare în limba română, cu toate greutăţile pe care le întâmpină, rămân instituţii identitare fundamentale. Studiile arată că cele mai mari greutăți ale învățământului în limba română din județele Covasna și Harghita sunt cauzate de scăderea numărului de elevi și asigurarea funcționării claselor sub efectiv, precum și lipsa, din ce în ce mai mare, a profesorilor români calificați. „În prezent, nu mai există învățământ în limba română în orașele Băile Tușnad, Vlăhița și Baraolt. În mai multe localități, copii români studiază în clase cu efective reduse. Sunt și comune în care, din lipsa școlii în limba română, copiii de români învață la școlile maghiare”, susțin speciliștii.
Cercetările sociologice referitoare la conviețuirea interetnică în județele Covasna și Harghita, județe în care raportul majoritate – minoritate este inversat, evidențiază că, după 27 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, „românii sunt nevoiţi să îşi apere drepturile identitare elementare din postura de victime ale unei autonomii locale caracterizate de cele mai multe ori de politici publice ce urmăresc separatismul teritorial pe criterii etnice, segregarea etnică şi nu de puţine ori cu conţinut xenofob antiromânesc. Abandonaţi de facto de către autorităţile statale de la Bucureşti, la cheremul autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale, controlate discreţionar şi perpetuu de formaţiunile politice maghiare, care nu s-au sfiit niciodată să-şi manifeste politica segregaţionistă şi ostilă autorităţii statului asupra acestui teritoriu”, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii „efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare”.
„Sacrificaţi constant în ultimii 27 de ani, în schimbul susţinerii unei majorităţi parlamentare, românii din cele două judeţe şi parţial Mureş sunt discriminaţi individual atunci când li s-a refuzat un loc de muncă, pe criteriul etnic sau de limbă, și discriminaţi colectiv în cazul unor politici publice locale, sau activităţi organizate pe criterii etnice, umiliţi de autorităţi publice care refuză să înţeleagă că nu sunt autorităţi exclusive ale comunităţii locale maghiare, ci ale unor colectivităţi locale care înglobează şi români şi maghiari şi alte minorităţi naţionale, membri ai unor culte religioase diferite”, susțin cercetătorii.
Portivit acestora, comunitatea românească a pierdut total puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea „căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru”. Studiile sociologice au pus în evidență și faptul că majoritatea maghiară din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș este „protejată prin măsuri evidente şi excesive de discriminare pozitivă”, în timp ce comunitatea românească este „condamnată la deznaţionalizare, asimilare sau emigrare”.
„Astăzi s-a ajuns la situaţia în care UDMR-ul administrează, aproape independent, în judeţele Covasna şi Harghita, nesocotind până la dispreţ interesele comunităţii româneşti. Oportunismul politic al guvernelor postdecembriste, cu sprijinul tacit al președinților, a permis instaurarea în chiar inima ţării a unei veritabile stări de co-suveranitate cu Ungaria”, afirmă sociologii.
Aceeași a fost poziția primarului orașului Întorsura Buzăului din județul Covasna, Băncilă Leca, prezent la eveniment.
„Domnilor parlamentari, până ce nu vom reuși să transformăm cauza noastră de aici în problemă de interes național, vom fi neputincioși. Trebuie să aducem la cunoștința sau să-i facem pe guvernanții noștri să înțeleagă că noi nu mai reprezentăm un număr cu sens politic, noi reprezentăm un principiu, o nevoie a statului român de a-și marca prezența în aceste județe. Am fost, dacă vreți, pentru nevoia UDMR-ului la guvernare, elementul de schimb. Cei care au decontat această participare suntem noi, (românii- n.a.), școala noastră”, a declarat Băncilă Leca.
Senatorul PMP de Covasna, Gheorghe Baciu, a punctat, la rândul său, că România este un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil și până când așa va fi denumit în art. 1 din Constituție, toți cetățenii țării, indiferent de naționalitate, trebuie să respecte legea fundamentală.
„Nu cred că există partid parlamentar românesc care să accepte ca art. 1 din Constituție să fie schimbat. Și noi vom fi acolo și vom ține ca aceste deziderate să nu fie schimbate, iar România să trăiască în pace și în liniște cu toate naționalitățile conlocuitoare și pe viitor”, a declarat Gheorghe Baciu.
Conducerea FCRCHM consideră că între problemele prioritare ale păstrării și afirmării identității românești și ale bunei conviețuiri interetnice, în județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, un rol esențial îl au elaborarea şi aprobarea unei Strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională, înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare, stabilirea prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.
Daniela MEZEY
