Păstrarea identității românilor din Harghita și Covasna, expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, este tot mai anevioasă, au semnalat reprezentanții asociațiilor de români din cele două județe prezenți la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului. Exodul românilor din zonă reprezintă „o vulnerabilitate a statului român”, susțin specialiștii.
„Este greu să fii român” în Covsna și Harghita
„Este greu să fii român aici”, spune directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, preotul Sebastian Pârvu. Expune cauzele, care nu sunt puține.„Nu avem multe oportunităţi în ceea ce priveşte obţinerea unor locuri de muncă sau întărirea instituţiilor fundamentale. Avem probleme în toate instituţiile identitare ale noastre, fie că discutăm de şcoală, de biserică sau de ONG-uri, care se confruntă cu lipsa finanţării. Sunt anumite probleme pe care noi nu le putem rezolva prin forţe proprii. (…) La o analiză clară, noi nu beneficiem nici măcar de finanţare într-un raport echitabil de procent”, explică părintele Sebastian Pârvu.
Subfinanțarea se datorează deopotrivă politicii autorităţilor locale, cât și dezinteresului autorităţilor statului român pentru prezervarea și afirmarea spiritului identitar și valorilor perene ale românilor trăitori în Covasna și Harghita.
…. „Atunci când drepturile unei minorităţi devin privilegii”
Președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, un fin cunoscător al realităților zonei, afirmă că sunt două „procese”, care se petrec simultan și determină plecarea românilor din Covasna și Harghita: lipsa locurilor de muncă și asimilarea.
„Românii din zonă pleacă pentru că nu pot să-şi păstreze identitatea şi nu pot să aibă un loc de muncă, care le este refuzat dacă nu cunosc limba maghiară, iar pe de altă parte, în comunităţile rurale, de unde nu se pleacă, acestea uşor-uşor se maghiarizează, pentru că în jurul lor, în spaţiul public, există numai limba maghiară şi numai informaţii în limba maghiară. În acest sens, statul român trebuie să intervină, pentru a pune la dispoziţia fiecărei comunităţi româneşti, oricât de izolată ar fi ea, mijloacele ca ea să-şi păstreze identitatea”, detaliază fondatorul FNRP.
Își exemplifică afirmațiile cu situația de notorietate din satul harghitean Doboi, „unicat la nivelul Uniunii Europene, unde populaţia majoritară românească îţi spune că este românească, dar ţi-o spune în limba maghiară”.
„Adică populaţia majoritară într-un stat este asimilată în propriul stat de către o minoritate naţională. Lucrul acesta nu se întâmplă în niciun alt stat al UE, în nicio altă ţară din lume. Ori, statul român trebuie, totuşi, să ia măsuri şi să vadă, pentru că atunci când drepturile unei minorităţi devin privilegii, acele minorităţi au pretenţii mult mai mari şi devin, într-un fel sau altul, pericol pentru securitatea naţională a acelui stat. Iar asta nu o spunem numai noi, o spun specialişti care au studiat atât problemele din Balcani, cât şi alte probleme unde au fost asemenea conflicte”, declară Eugen Popescu.
„Faptul că românii din Harghita şi Covasna pleacă din zonă reprezintă o vulnerabilitate a statului român”
Președintele executiv al FNRP consideră că discutarea situației românilor din Covasna și Harghita este „de importanță fundamentală”, iar plecarea lor din zonă constituie „o vulnerabilitate a statului român”, cu consecinte pe termen lung.
„Trebuie să înţegem foarte clar: faptul că românii din Harghita şi Covasna pleacă din zonă reprezintă o vulnerabilitate a statului român, iar pe termen mediu şi lung această vulnerabilitate se va traduce în probleme de securitate naţională. Lucrurile acestea sper să fie conştientizate de autorităţile române, de cei care ar trebui să ia măsuri concrete ca acest lucru să nu se mai întâmple. (…) În cazul în care românii din cele două judeţe dispar, aici se va crea o zonă pură din punct de vedere etnic. Avem deja persoane extremiste care declară că unele localităţi din Harghita şi Covasna sunt pure din punct de vedere etnic. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă în cele două judeţe nu ar mai exista niciun român. Cele două judeţe sunt în mijlocul României, au avut o istorie care a marcat profund statul român şi mentalitatea românească, mă refer la Regiunea Autonomă Maghiară, mă refer la ce s-a întâmplat în timpul Dictatului de la Viena”, arată Eugen Popescu.
Potrivit acestuia, statul român trebuie să țină cont de faptul că etnicii români din judeţele Harghita şi Covasna au drepturi ca oricare alt român din România, însă nu și le pot exercita din cauza lipsei mijloacelor financiare.
„De aceea este nevoie de o filă de buget specială pentru păstrarea identităţii românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi pentru rămânerea lor aici, în locul lor de baştină, adică acasă la ei, în cele două judeţe”, susține președintele executiv al FNRP.
„Solidaritatea românescă întărește identitatea românilor din Arcul Caraptic”
Medicul Mihai Tîrnoveanu, de curând ales vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) este convins că „solidaritatea românească” și „dragostea creştină” întăresc identitatea românilor din interiorul Arcului Carpatic. Povestește că în ultimii trei ani a organizat și participat la numeroase acțiuni care au transmis același mesaj, că românii din Harghita şi Covasna „nu sunt singuri”.
„Am încercat să aducem aici, în inima ţării, acest mesaj de solidaritate prin întărirea identităţii naţionale a românilor din Arcul Caraptic, prin transmiterea către aceşti oameni a următorului mesaj: Nu sunteţi singuri, alături de voi sunt milioane de români din toată ţara şi din diaspora”, spus Tîrnoveanu.
Mai zice că din 2014 și până acum, au fost donate copiilor din Covasna şi Harghita aproximativ 200 de costume populare româneşti, câteva mii de steaguri tricolore participanților la sărbători religioase sau naționale și câteva mii de icoane ortodoxe, că s-au oferit ajutoare comunităților mai sărace, toate fondurile pentru derularea proiectelor fiind obținute din donații oferite de români din țară și străinătate, de la biserici și mănăstiri ortodoxe.
„Este nevoie de un asemenea demers, deoarece în Harghita şi Covasna identitatea românilor este pusă în pericol, iar acest demers este unul firesc, se continuă o tradiţie din perioada interbelică, atunci când comunităţile de peste Carpaţi i-au ajutat pe românii de aici, din inima ţării. Sunt români care, în pofida tuturor greutăţilor, îşi păstrează cu demnitate limba, credinţa ortodoxă, portul popular românesc, dar, din păcate sunt români care sunt pe cale să-şi piardă limba maternă, sunt pe cale să-şi piardă credinţa strămoşească, iar aceşti oameni trebuie reîntorşi, cu sprijinul nostru, la matcă. În momentul în care şi unii şi alţii vor simţi că alături de ei sunt fraţi de-ai lor din toată ţara, atunci vor căpăta curaj, vor căpăta încredere şi speranţă, iar aceste trei lucruri vor întări indentitatea românească din Covasna şi Harghita, vor întări, de fapt, România”, a precizat medicul Tîrnoveanu.
„Statul român trebuie să-şi asume rezolvarea problemelor românilor din acest areal”
Senatorul PMP din Covasna, Gheorghe Baciu, susține că statul român trebuie „să își asume în mod concret” rezolvarea problemelor românilor din cele două județe în care etnicii maghiari sunt majoritari numeric.
„Dacă noi, în Harghita, Covasna și parțial Mureș, suntem mai puțini români, asta nu înseamnă că trăim tot în România și nu ar trebui să avem exact aceleași drepturi ca și cei de pe Lipscani sau de pe Calea Victoriei, în sensul că eu nu trebuie să fiu îngrădit în țara mea nici să îmi folosesc limba sau să folosesc prevederea legislativă, alocarea de buget și tot ce este necesar pentru a promova limba română. Cred că este necesar ca toate forțele politice din țara noastră, indiferent că sunt parlamentare sau din afara Parlamentului, și fac un apel în acest sens, să ne unim și să ne formulăm un punct de vedere comun în ceea ce privește rezolvarea problemelor românilor de aici”, a spus senatorul Baciu.
„Probleme prioritare ale comunității românești din Covasna și Harghita”
Profesoara Florentina Teacă, reprezentanta Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a dat citire câtorva dintre problemele prioritare ale comunității românești din zonă, care au nevoie de sprijinul administrației publice locale și centrale, pentru a fi soluționate.
Înainte de toate, este nevoie de elaborarea unei strategii naționale pentru asigurarea respectării dreptului constituțional la identitate națională și a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor de naționalitate română din localitățile în care aceștia sunt numeric minoritari. Este nevoie să se înființeze un departament pentru comunitățile românești minoritare numeric și să fie numit un consilier prezidențial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situația acestor comunități și să prezinte rapoarte periodice, ca bază de lucru pentru măsurile ce urmează să fie adoptate. De asemenea, se impune elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, componenta economică fiind „principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale”. De asemenea, s-a solicitat finanțarea manifestărilor cuprinse în programul aniversării Centenarul Marii Uniri, în județele Covasna și Harghita.
Un exemplu grăitor al dorinței de păstrare și afirmare a identități naționale a românilor din zonă îl reprezintă proiectele derulate de Asociația pentru Siguranță Comunitară și Antidrog din Miercurea Ciuc, prezentate, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului. Datorită lor au (re)apărut șezătorile la Miercurea Ciuc, unde mame, copii și bunici au învățat cusăturile tradiționale românești, iar acum poartă cu mândrie creațiile proprii: ii sau rochii, cingători și genți, toate cu motive tradiționale. Și, la rândul lor, transmit meșteșugul altor învățăcei, spre neuitare.
Daniela MEZEY
