Alocuțiuni pro-autonomie la Congresul PPMT; László Tőkés: „problema autonomiei – o chestiune de viaţă şi moarte”

Invitații la Congresul Partidului Popular Maghiar din Transilvania și conducerea PPMT susțin dreptul la autonomie al comunității maghiare și necesitatea obținerii acesteia, europarlamentarul László Tőkés apreciind că este „o chestiune de viaţă şi moarte”.

„Toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic au dreptul la autonomie” este mesajul comun al vicepremierului Ungariei, Semjén Zsolt, şi al secretarului de stat pentru politici naționale în cabinetul premierului ungar, Potápi Árpád, căruia i-a dat citire ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zákonyi Botond.
„Noi dorim de fiecare dată să ni se respecte drepturile. Trăim timpuri în care drapele noastre sunt îndepărtate de pe faţade şi ne sunt închise şcolile. Ungaria are o responsabilitate faţă de minoritatea maghiară de peste hotare iar acea tradăre naţională din 5 decembrie 2004 nu se mai poate repeta (referendumul privind acordarea dublei cetățenii pentru etnicii maghiari din afara granițelor Ungariei, anulat din cauza prezenței sub pragul de 25 la sută – n.a.). Toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic au dreptul la autonomie, tot ceeea ce e natural în Tiroul de Sud şi în insulele Åland trebuie să fie natural şi în Bazinul Carpatic”, se precizează în mesajul vicepremierului Semjén Zsolt şi al secretarului de stat Potápi Árpád.
Europarlamentarul FIDESz László Tőkés a susținut categoric: „problema autonomiei – o chestiune de viaţă şi moarte”.
„ Noi, practic, ne protejăm identitatea, despre acest lucru am vorbit şi în legătură cu Uniunea Europeană, întodeauna ne-am protejat identitatea. Predecesorii noştri ne-au pus în cârcă o sarcină foarte serioasă, iar PPMT, Consiliului Național Maghiar din Transilvania şi adunarea generală de astăzi au toate o misiune: misiunea de a găsi un viitor pentru toate naţionalităţile conviețuitoare din Transilvania şi nu găsim o altă soluţie decât autodeterminarea. Este o chestiune de viaţă şi moarte pentru noi problema autonomiei, distrugere sau rămânere”, a declarat Tőkés.
Europarlamentarul din partea Regatului Unit, Jill Evans, vicepreşedintele Alianţei Libere Europene (European Free Alliance –EFA), care reuneşte mişcările autonomiste şi regionaliste, a declarat că susține „autonomia Ținutului Secuiesc”.
„EFA sprijină dreptul la autonomie, sprijină iniţiativa de autonomie a Ţinutului Secuiesc. După cum EFA îi sprijină pe cei din Ţara Galilor, EFA se angajează să vă sprijine şi pe dumneavostră în utilizarea liberă a limbii materne”, a susținut Jill Evans.
Apáti István, parlamentar din partea partidului de extremă dreapta „Jobbik” din Ungaria a afirmat că formațiunea politică pe care o reprezintă este împotriva oricăror inițiative „de la București” care contestă „dreptul maghiarilor la dobândirea unor drepturi culturale” și că „Ungaria a solicitat ţărilor din jur garantarea autonomiei, respectarea şi lărgirea drepturile existente pentru minorităţi”.
Autoguvernarea și aplicarea modelelor de autoguvernare care și-au dovedit viabilitatea în vestul Europei sunt și dezideratele PPMT, declarate de președintele Szilágyi Zsolt.
„Dorim, deci, în continuare să realizăm o autoguvernare a Ţinutului Secuiesc, dorim statut special pentru minorităţile autohtone din România, dorim autonomie culturală pentru maghiarii care trăiesc în diaspora şi dorim o modernizare structurală a României prin devoluţie şi busola care ne ghidează sunt exemplele Germaniei şi Austriei şi anume devoluţia puterii de la Centrală spre regiuni, care sunt capabile şi cer dreptul la autoguvernare. Credem, deci, că regiunile istorice ale României sunt capabile de autoguvernare, nu vrem, deci, numai libertate maghiarilor, avem o concepţie generală pentru autoguvernarea comunităţilor istorice şi a regiunilor istorice din Românie. Şi cred că România nu poate fi liberă la 100 de ani – dacă tot ne pregătim de aniversarea de 100 de ani – nu poate fi liberă numai prin libertatea românilor sau numai prin libertatea maghiarilor, România trebuie să fie patria care dă libertate atât românilor, cât şi maghiarilor”, a explicat Szilágyi Zsolt.
Congresul PPMT continua cu dezbateri pe tema modificării statutului formaţiunii şi cu alegerea noii conduceri a partidului.

Daniela MEZEY

Recomandari

Alte Articole