În vizită oficială în Harghita, preşedintele Klaus Iohannis a fost pus în situații inedite: a fost așteptat de protestatari cu mesaje autonomiste, imediat după intonarea imnului naţional al României participanţii au cântat imnul secuiesc, iar în timpul dezbaterilor, primarul din Miercurea Ciuc i-a făcut cadou steagul secuiesc. Șeful statului i-a întors gestul.
În timpul dezbaterii, primarul din Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, i-a oferit un cadou preşedintelui Klaus Iohannis: steagul secuiesc.
„La noi, în Harghita, într-o singură localitate nu ați câștigat dumneavoastră, în Covasna în două și Harghita a fost județul în care cu 79,78 la sută, cea mai mare pondere a optat pentru Klaus Werner Iohannis și pe locul III a fost Covsna, intercalându-se Sibiul. Pentru că după doi ani și jumătate este prima oară când veniți în Ținutul Secuiesc, în Miercurea Ciuc, în Harghita, în Covasna, eu, împreună cu colegii mei, v-am pregătit un cadou pe care aș dori să vi-l înmânez. Este un cadou asortat la cravat dumneavoastră, este un steag (steagul secuiesc – n.a.) pe care am trecut două date istorice, domnule președinte, data în care ați fost ales președintele României și data de astăzi, și am trecut deopotrivă procentele pe are le-ați obținut în județul Harghita și în județul Covasna. Doresc să vă înmânez acest drapel, cu voia Dumneavoastră, în semnul pecetluririi parteneriatului dintre noi, oamenii aleși din Tinutul Secuiesc și Dumneavoastră, președintele României, Klaus Werner Iohannis”, i-a spus șefului statului primarul Ráduly Róbert Kálmán.
În secunda următoare, Klaus Iohannis i-a întos gestul: la un semn discret, aproape imperceptibil, unul dintre consilierii prezidențiali i-a adus „darul” pregătit din vreme – drapelul tricolor românesc – , pe care i l-a făcut cadou, la rându-i, edilului municipiului reședință al județului Harghita.
„Daca este să avem parteneriat strategic, eu vă las cadou tricolorul nostru, al tuturor”, a spus șeful statului, înmânându-i acestuia drapelul României. Steagul secuiesc a fost luat în primire de un consilier al președintelui.
În cadrul alocuțiunii sale, șeful statului a atins cele trei subiecte sensibile în zonă – descentralizarea, regionalizarea şi autonomia pe criterii etnice.
„Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului, și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică. Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am descris, ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică”, a precizat seful statului..
Totodată, șeful statului s-a declarat îngrijorat de soarta tinerilor din zonă, care nu vorbesc bine limba română.
„Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării. De aceea, reprezentanții comunității maghiare și ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni”, a mai spus Klaus Iohannis.
Președintele României i-a atenționat pe aleși că „intoleranţa, respingerea celor de altă etnie sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei comunităţilor”, la fel cum „izolarea acestor comunităţi nu este de natură să favorizeze progresul.
Daniela MEZEY
