Reunirea cu Republica Moldova – proiectul de ţară al României, după integrarea în NATO şi UE

„Republica Moldova în evoluțiile geopolitice din zonă și interesul național românesc” a fost subiectul care a încheiat dezbaterile primei zile a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului. Concluzia accepată de toți participanții la discuții a fost că reunirea celor două state româneşti „trebuie să fie proiectul de ţară al României”.

Deputatul PMP, Constantin Codreanu, a afirmat că procesul de pregătire a reunirii Republicii Moldova cu România trebuie să înceapă în 2018.
Vine anul 2018, este Centenarul Marii Uniri, atunci când unii spun că celebrăm, dar eu, din păcate, spun că nu putem celebra atât timp cât România nu este întreagă, atât timp cât mai avem o bucată de Românie care se află în afara graniţelor şi cred că anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state româneşti care există acum, cele două state româneşti ale noastre, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt şi este evident că orice discuţie despre un proiect de ţară nu poate fi decât unul despre reunire; nu trebuie să inventăm roata, dimpotrivă, trebuie să spunem clar şi răspicat că acesta este proiectul nostru de ţară după integrarea în NATO şi UE”, a declarat Constantin Codreanu.
Potrivit acestuia, „nici în 1859, nici în 1918 nu a existat o euforie generală” pentru „idealul” de unire „al românilor de pretutindeni şi din toate timpurile”, însă trebuie să se formeze masa critică necesară ca acest proiect de țară să fie impus clasei politice.
Facem cum s-a întâmplat în Germania, atunci când unirea a fost votată în Parlamentele celor două state germane (…), mai ales că avem de partea noastră inclusiv legislaţia internaţională, acordul final de la Helsinki din 1975 care permite modificare frontierelor între două state în urma unei înţelegeri între ele – o modificare paşnică, pentru asta am pledat şi vom pleda în continuare: pentru reunirea paşnică a celor două state româneşti”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor în Camera Deputaților.
Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a explicat că după integrarea României în NATO și UE, reunirea cu Republica Moldova trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România şi să devină o prioritate, statul roman fiind „implicat puternic în stabilizarea zonei şi frontierei UE și NATO”.
Această frontieră este, deocamdată, frontiera cu Republica Moldova şi acest spaţiu, acest no man’s land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE şi de NATO şi de Rusia pe cealaltă parte. În cazul în care România nu-şi va manifesta în mod clar interesul vis-à-vis de interesul cu Republica Moldova, acest no man’s land va fi ocupat de cealaltă placă tectonică geopolitică, adică de Rusia. Noi trebuie să fim conştienţi că dincolo de Prut sunt trei milioane de români, care sunt ai noştri şi pe care avem datoria morală să-i aducem înapoi acasă. Acest lucru trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România şi să devină o prioritate a statului român”, a detaliat Eugen Popescu.
Preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a afirmat, la rândul său, că Centenarul Marii Uniri „va avea un rol crucial în definirea proiectului de ţară al României, respectiv reîntregirea naţională”.
În acest sens, duminică, 100 de organizaţii vor lansa un apel, pentru ca 2018 să reprezinte anul în care România să-şi asume clar şi fără echivoc acest proiect naţional ca şi stat şi să aibă grijă de toate componentele unirii, indiferent că se numesc integrare energetică sau înfrăţire între localităţile din cele două state. 2018 nu este o sărbătoare fără Basarabia, 2018 e despre Basarabia, pentru că graniţele din 1918 nu mai sunt actuale, avem o rană dureroasă la Prut, care separă români de români”, a menționat George Simion.
El a evidențiat că 2018 este crucial și din perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova și a făcut apel la „toate forţele româneşti să se unească şi să acţioneze coordonat” pentru a câştiga aceste alegeri şi pentru a evita ca forţele reprezentate de Igor Dodon să obțină majoritatea parlamentră la Chişinău.
Ar fi un dezastru! Acest dezastru poate fi evitat, dar acum, înainte de a intra în anul 2018, este timpul acţiunii şi toate forţele politice româneşti trebuie să acţioneze unitar, în sensul în care trebuie susţinut un singur bloc unionist peste Prut. Pe măsură ce avansăm, proiectul unionis prinde din ce în ce mai mare contur şi este numai o chestiune de ani şu de context internaţional pentru ca acest proiect de ţară să se realizeze”, a concluzionat preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012.
Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni susţine participarea la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, în perioada 13-18 august, a aproximativ 100 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.
Marți dimineață, cu ocazia hramului Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru Mureșului, toți cei prezenți la universitate vor participa la Liturghia arhierească, săvârşită de PS Andrei Moldovan, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei.

Daniela MEZEY

Recomandari

Alte Articole