Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului solicită elaborarea și aplicarea unei Strategii naționale pentru asigurarea respectării dreptului la identitate naţională al românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, expuşi „sistematic unui proces de deznaţionalizare”.
În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XV-a ediţii a Universităţii de Vară desfăşurate la Izvoru Mureşului se menţionează că românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, „din cauza politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român”.
La rândul lor, „românii de confesiune romano-catolică din Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate, prin mijloace diverse, să-şi schimbe identitatea. Acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români”, se precizează în document.
Potrivit textului semnat de participanţi şi de organizatori, pentru remedierea situaţiei sunt necesare: elaborarea şi aprobarea unei Strategii naţionale pentru asigurarea respectării și exercitării dreptului constituţional la identitate naţională al cetăţenilor români de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari și dezvoltarea economică prioritară pentru zona Covasna-Harghita, „componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale”.
Totodată, în rezoluţie se cere înfiinţarea unui „Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric”, o structură consultativă care să le sprijine, să le înlesnească accesul şi relaţiile directe cu organele administraţiei centrale şi care „să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei”, precum și numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflați în dificultate culturală și identitară.
De asemenea, participanţii cer măsuri pentru respectarea statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu și stabilirea prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare care să evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile locale în privința asigurării reprezentării populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.
Participanții la universitate pretind interzicerea finanţării din bani publici sau orice altă formă de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau a acţiunilor care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, respectarea prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria și formularea de către autorităţile statului român a unor reacţii ferme de respingere şi de condamnare a imixtiunilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României.
Prin document se mai solicită anchetarea şi anularea restituirilor ilegale de clădiri ce au aparţinut statului român din anul 1920, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc în legătură cu retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania,
Alte solicitări prezente în rezoluţia dată publicităţii vineri vizează înființarea unei filiale a Academiei Române la Sfântu Gheorghe, alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea unor clădiri ale Complexului Sportiv Naţional „Izvorul Mureşului”, pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna și finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna și Harghita.
Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a desfăşurat în perioada 13-18 august şi a fost organizată de către Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni din București şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”, Asociația „Răsăritul Românesc”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, Primăria şi Consiliul Local Voşlăbeni, în cadrul unui proiect finanţat de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe.
Daniela MEZEY
