Colanul dacic torsadat (torques) din argint, vechi de aproximativ 2.000 ani, găsit la mijlocul lunii aprilie de către un căutător de comori în comuna Siculeni, a fost predat Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Specialiștii susțin că artefactul „este printre cele mai valoroase piese care au fost descoperite până acum pe teritoriul României”.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Harghita a predat colanul dacic Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, deținătorul celei mai mari colecții de factură dacică. Artefactul a fost preluat, împreună cu 3 vârfuri de săgeată medievală descoperite în aceeași zonă, de directoarea instituției clujene, dr. Viorica Crișan.
„Mai avem încă patru colane asemănătoare și torques-ul găsit în Harghita va întregi colecția” a declarat aceasta.
Specialiști de la Institutul de Fizică din Cluj-Napoca au analizat metalografic colanul torsadat, iar rezultatele sunt peste așteptări.
„Are un procent foarte bun de argint, cântărește peste 200 de grame și este printre cele mai valoroase piese care au fost descoperite până acum pe teritoriul României, și nu sunt puține piese de acest gen, sunt în jur de 60, o parte sunt expuse în țară, o parte în muzeul din Viena și o altă parte la muzeul din Budapesta, în funcție de perioadele în care au fost descoperite. Ceea ce este mai important, este că acest torques, care se datează undeva, din a doua jumătate a primului secol Înainte de Hristos (î.Hr.), între anii 50 și 1 î.Hr, este printre cele mai bine păstrate dintre piesele pe care le avem momentan în țară și asta îl diferențiază de altele similare care au fost descoperite”, a explicat directoarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Dr. Viorica Crișan consideră că se impune o cercetare a terenului şi a zonei unde a fost descoperit colanul din argint, „nu departe de Cetatea dacică Racu de pe Dealul Bogat”, întrucât, în descoperirile care s-au făcut anterior, un astfel de artefact a fost asociat cu diferite alte piese. Cercetările vor determina, de asemenea, dacă torques-ul a fost găsit într-o zonă de aşezare sau în afara acesteia.
„După unii, se spune că ar fi fost adus printr-o alunecare de teren, pentru că aceste piese foarte rar se găsesc singure. Eu, personal, mi-aș dori să se facă un sondaj, să ne lămurim dacă s-a făcut o detecție corectă, dacă este dintr-o așezare și pământul s-a scurs undeva pe pante și așa să fi ajuns acolo, sau dacă este din afara așezării. O să facem niște cercetări în zonă, probabil la începutul lunii august; am vrut să merg chiar atunci când am venit să îl preiau, dar am avut neșansa unor zile extrem de ploioase, pentru că, repet, foarte rar se întâmplă să fie găsite singulare asemenea piese, doar în cazul în care sunt descoperite într-un sit arheologic”, a precizat conducătoarea muzeului.
Specialiștii apreciază că descoperirea făcută la Siculeni în luna aprilie este „cea mai importantă din zona Ciucului, după tezaurul de la Sâncrăieni”, unde în anii 50, cu prilejul săpăturilor la o carieră de piatră, au fost descoperite 15 vase, unele simple boluri, altele cupe cu picior, însumând peste 3 kilograme de argint aurit, extrem de frumoase, repezentând unul dintre cele mai valoroase tezaure din argint descoperite pe teritoriul României.
Directoarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei a subliniat că județul Harghita este „foarte bogat” în așezări datând din primul secol Înainte de Hristos, existând vestigii ale „unui număr foarte mare de cetăți dacice”.
„Zona Ciucului a fost o zonă metalurgică, peste tot pe unde te duci găsești urme de prelucrare a minereului de fier, de cuptoare metalurgice și, pentru că prelucrarea fierului era extrem de importantă pentru perioada respectivă, se justifică prezența atât de numeroasă a cetăților și a așezărilor dacice, ale căror vestigii le găsești la tot pasul. Nu există nicio localitate în depresiunea Ciucului în care să nu fie una, două sau trei urme de astfel de așezări, să nu mai vorbim despre faptul că cetățile sunt și de o parte și de alta a Oltului, chiar foarte multe”, a conchis dr. Viorica Crișan.
Daniela MEZEY
