Președintele României, Klaus Iohannis, primit în Harghita cu mesaje autonomiste și întâmpinat cu imnul secuiesc

Președintele României, Klaus Iohannis a fost așteptat de câteva zeci de persoane, unele îmbrăcate în costumul popular al secuilor și fluturând în mâini steagul secuiesc, pe platoul din fața Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc. Pe un banner de dimensiuni reduse au scris, în limba germană, „Să te simți bine aici, ca și cum ai fi în Tirolul de Sud” (regiune autonomă situată în extremitatea nordică a Italiei, la granița cu Austria – n.a.).

Pe alte pancarte erau inscripționate în română și maghiară mesaje precum: „Legea minorităților naționale!” , „steagul secuiesc ⸗ steagul Bucovinei”, „Limbă oficială maghiară!”, „Carta europeană a autonomiei locale, Legea 199/1997”, „Constituția României – art.6 : Dreptul la identitate” sau „Cerem aplicarea drepturilor minorității maghiare garantate de legislația și Constituția României”.
Am venit să atragem atenția președintelui asupra problemelor legate de comunitatea noastră: lipsa autonomiei, ca nu avem universități de stat în limba maghiară, problema bilingvismului. Sunt o grămadă de probleme care nu sunt rezolvate, poate să spună președintele că totul e în ordine în România, dar nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Tőke Ervin.
La sosire, șeful statului a fost întâmpinat de preşedinţii Consiliilor Judeţene (CJ) Covasna şi Harghita, Tamás Sándor şi Borboly Csaba.
În sala unde avea să se desfășoare dezbaterea „Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”, președintele României era așteptat de aproximativ 300 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale din cele două judeţe și din Mureș.
Evenimentul a început cu intonarea imnului de stat al României. „Surpriza” avea să vină imediat, când majoritatea participantilor la dezbateri a început să cânte imnul secuiesc.
În alocuțiunea sa, președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a atras atenția, între altele, asupra declinului demografic generat de tinerii care pleacă la studii și de cele mai multe ori nu revin, a cerut un program simplificat pentru predarea limbii române și sprijin din partea statului român pentru Universitatea Sapienția, susținută de statul ungar.
De asemenea, a solicitat președintelui Iohannis să-și exercite influența asupra elitei politice și opiniei publice românești „ca să termine cu abordările de genul județul Harghita sau Ținutul Secuiesc este o problemă”.
Am dori să nu ne mai simțim copiii vitregi ai statului român. Problematica drepturilor minorităților tradiționale nu poate să constituie baza sau conținutul interesului și luptelor politice actuale din această țară. În Declarația de la Alba Iulia s-au formulat angajamente clare, concrete și benefice comunității noastre, în domeniul minorităților naționale. Credem că Centenarul ne va oferi posiblitatea ca România să-și îndeplinească în totalitate aceste angajamente luate acum 100 de ani”, a spus Borboly Csaba.
În opinia președinelui CJ Covasna, Tamás Sándor, Declarația de la Alba Iulia este „o piatră de hotar”, din cuprinsul căreia a citat: „deplină libertate naționlă pentru toate popoarele conlocuitoare, fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizii din sânul său”.
Ideea a fost preluată de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpád
Auzim de dimineață până seara că problema comunității maghiare a fost rezolvată în mod exemplar de către statul roman, (…) însă doar noi putem spune cum ne simțim în România. Pur și simplu nu suntem recunoscuți în această țară”, a spus edilul, „suntem intimidați zi de zi, primim foarte multe mesaje de amenințare cu moartea, iar Justiția din România nu a luat niciodată nicio decizie în această direcția”, a continuat acesta. Antal Arpád a criticat și presa, care „stigmatizează comunitatea maghiară”, întrucât „foarte multe minciuni apar în presa centrală”.
Maghiarii nu sunt respectați în această țară, domnule președinte, și asta trebuie să schimbăm. Noi dorim un parteneriat strategic între România și comunitatea maghiară. Noi nu vrem să luăm nimic de la nimeni, vrem ca limba maghiară să fie a doua limbă oficială în Tinutul Secuiesc, alături de limba română, vrem crearea regiunii de dezvoltare a Ținutului Secuiesc, dorim proporționlitate etnică, crearea unei autonomii teritoriale și fiscale și acceptarea steagului secuiesc”, a declarat primarul din Sfântu Gheorghe.
Cât despre tematica dezbaterii programate, „Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”, aceasta, probabil, va face obiectul altei întâlniri.
La final, președintele României, Klaus Iohannis, și-a manifestat convingerea că „ această discuţie a reuşit să dea un pic de speranţă aleșilor locali că lucrurile sunt auzite, văzute şi se poate merge spre o rezolvare”.
Răspunzand întrebărilor ziariștilor, șeful statului a spus că știut că se va intona și imnul secuiesc.
Nu am ştiut, dacă cei din sală, care au cântat, au dorit să-mi prezinte asta, i-am ascultat ce mi-au cântat şi am trecut mai departe. Am ascultat imnul secuiesc în semn de respect. Cred că este foarte important şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce despre vine din protocol”, a declarat Iohannis.
Președintele a subliniat că cele două doleanțe ale comunității maghiare, privind oficializarea limbii maghiare în zonă și recunoașterea steagului secuiesc sunt „chestiuni care trebuie rezolvate prin lege în Parlament”.
Nu sunt eu chemat să am o părere foarte fermă despre aceste chestiuni, dar cred că putem să discutăm lucrurile într-o perspectivă care se regăseşte foarte bine în Constituţia României şi asta am subliniat. Putem să discutăm despre trecut, despre viitor, dar România noastră are o Constituţie şi cu asta funcţionăm. Limba maternă se poate folosi în şcoli, în media, oriunde trăieşte un număr mai mare de minoritari au dreptul să folosească în administraţie limba lor maternă. Cred că este totuşi un exemplu şi, cel puţin la nivel european, este considerat un exemplu foarte pozitiv faptul că acest lucru este posibil. Să vorbim despre folosirea limbii materne, putem să o facem ca să dăm România ca şi exemplu pozitiv. Dacă vorbim despre steaguri, sigur, steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm şi în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie şi cred că de aici trebuie să pornească o discuţie. Faptul că steagul despre care vorbiţi a dus la foarte multe discuţii politice, după părerea mea, se leagă de faptul că, dacă steagul Bucovinei se foloseşte pur pentru scopuri de promovare turistică, acest steag întotdeauna a venit şi cu oarece revendicări politice şi acest lucru este probabil complicat şi o rezolvare cu siguranţă se găseşte dacă se doreşte să se meargă spre detensionare şi sper să se dorească acest lucru”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele României a afirmat, răspunzând altei întrebări, că „o autonomie pe criterii etnice nu se poate şi nu este de dorit”, subliniind că această opinie nu îi aparţine doar lui, ci este „o concluzie larg răspândită în Europa și cu foarte multe exemple şi într-un sens şi în celălalt”.
Dacă vorbim despre o autonomie regională, ea poate fi discutată ipotetic sau teoretic, fiindcă România nu are regiuni administrative şi aici autonomia regională s-ar încadra dacă s-ar forma regiuni în ceea ce se numeşte autonomia locală care este destul de bine definită în România. Ea poate fi îmbunătăţită prin procedeul pe care l-am discutat de multe ori, prin descentralizare. Dacă este bine sau nu să se formeze regiuni în România este o discuţie care este în curs şi aici am o părere foarte clară – o regiune nu trebuie în niciun fel să reprezinte o etnie. Ea trebuie să reprezinte o entitate economică. Şi dacă regiunile permit dezvoltarea economică şi modernizarea administraţiei ele pot fi făcute, dacă nu mai bine nu”, a conchis președintele Klaus Iohannis.

poze: Liviu Câmpean

Daniela MEZEY

Recomandari

Alte Articole